tu înnoraseși ziua
habar nu avea universul ce se petrecea
o închidere intempestivă
mareea selenară
pur și simplu nimic!

de depaaaaarte
mai-puțin-lumina ajungea

și la mine

fiică a paradisului fără de fruct
întârziind în ierburi cotropite
ieșisem desculță
în ploaie...

ploaia ce nu avea să cadă vreodată

împotriva oricărui nepăcat.