inițial aveam totul clar în minte, asemeni chelarului
dar încet-încet am început să pierd cheile
și am ajuns în fața ușii fără să mai știu de ce. și mai știu
că nimeni nu-mi poate spune dacă am pierdut sau nu.
eu trebuie să aleg...

nu loviți! nu ne loviți! protestăm pașnic! si apoi...
se face întuneric. ceva nu merge. cineva e greșit
ori viața asta a încurcat rolele, ori scenariul are goluri.

dresură de vise cu ochii crăpați
au fost gânduri așternute printre rânduri
dar cine s-ar fi gândit, cine ar fi crezut că visele mor
de bătrânețe, de epuizare, de atâta așteptare
ce pot alege oare?

am visat pace socială... ești banal omule
scapă de limba aia de lemn, scuipă așchiile în foc
și lasă pacea socială și dreptatea și iubirea
aceste lucruri nu sunt făcute pentru pământ
aici suntem într-un centru de reeducare.

calm down.