Dumnezeu mi-a zis
ridica-te și mergi
și-am alergat milioane de leghe
urmărind un hoit
dar n-am știut
să alung ploaia

Dumnezeu mi-a zis
iubește
și m-am prăbușit în dragoste goală
ca-ntr-un mozaic
devorând liniștea relativă dintre două furtuni
am erupt exploziv
cu disperarea că mâine se mătură confettiile
se strâng cioburile
amintirile se șifonează
mi-am fracturat vibrații
și am dislocat stări
uneori m-a durut genunchiul
sufletul din partea stânga
tu

Dumnezeu mi-a zis trăiește
și am fost pasagerul multor vieți
m-am risipit în atâtea forme
că n-am mai regăsit nimic din copilul
care se mira la fiecare pas
am fost gheață și apă și foc
am curs am ars m-am prăbușit
m-am prelins moale în viața asta elastică
rană fără trup
durere fără suflet

apoi am tăcut