și moartea-i tot tăcere, o dulce alinare

sugarul primește sân ca să-și astâmpere foamea
copilul primește atenție ca preț al tăcerii
iar tânărul primește sfaturi
cine nu poate dărui iubire oferă sfaturi

armata e școala emerită unde se predă ascultarea deplină
și pentru ca totul să fie legal lecțiile se numesc ordine
și profesorii sunt apreciați în funcție de caracter
iar leucoplastul devine monedă forte

colegialitatea se rezumă la bună dimineața și ce vreme frumoasă
în rest, trompa lui Eustachio își are rădăcinile în fiecare perete
și fiecare respirație este contorizată pe abac și trecută în registru
așa că a tăcea devine o metodă de a respira sub apă cu paiul

cine nu are bătrâni să-și cumpere un exilat
pentru că numai unul ca ei îți poate povesti cum e să trăiești în tăcere
prin tăcere și cu tăcere. și nu pentru că le cere cineva
nicidecum. dar pentru ei punțile dialogului se construiesc înăuntru

bătrân și exilat la Pontul Euxin, suspin gândindu-mă la tine Romă