greu de crezut că de multe ori suntem încercați,
puși să verificăm limitele dincolo de care sufletul nostru dispare?
și de fiecare dată ne regăsim în oglindă. întregi.
viața e ca mersul pe sârmă. obositoare și incitantă.

relaționare. aparent e doar un cuvânt
în spatele căruia se ascund munți întregi de trăiri.
plăcute sau mai puțin plăcute
dar care povestesc despre noi și reacțiile noastre

credință. este modul nostru de a ne închipui că putem
că suntem, că trăim, că iubim, că știm
chiar dacă de cele mai multe ori realizăm că
adevăratul Dumnezeu e chiar miracolul ascuns în noi

iubire. primăvara este un mod de a iubi
iar iubirea este un mod de împrimăvărare continuă
știm că nu suntem eterni, dar prin iubire chiar putem deveni
însămânțându-ne părți din suflet în sufletul, în cugetul și-n amintirile altora

omul nu are limite. este nelimitat. este atât de imens
încât în mintea și-n sufletul său încape Dumnezeu și tot universul
poți să îi iei tot, dar atâta timp cât respiră
constați că nu i-ai luat nimic…