în ziua aceea pe cămașa mea o chema zeus
venit să-și rămas bun de la mine
în chip murind
mă-ndreptam spre olimp
vorbind despre taxe și impozite neplătite
& cum totuși
se vor achita
dacă pe cămașa neagră
vor arunca
taxe & impozite
oridecâteori
am fost declarat ucis
de 889 de ori
cu o cifră –n plus mai mult decât nazismul
precum un animal credincios
cifra perfecțiunii mă urma
dormisem mult
mai mult decât achile
idoli cu alice
pe sub alge și negri nuferi îmi vindeau pe sub mânecă statuiete cu înțelepți japonezi

am început să cumpăr trandafiri japonezi
să te caut pe străzi
după
h
i
r
osh
i
m
a
ce mai poate fi
amarnicul gând al morții & al renașterii printre străini
zis-a și aceasta dan ravaru
vorbirea lui de sabie fără teacă l-a răpus
lăsându-mi numai mie adevărul
unica frumusețe
de care nu se moare
adevărul ca o sabie intră în tine
îti rumpe
inima de purpură înroșește orizontul cețos fumuriu de șfară-n țară
văd mai multe movile decât drumuri asfaltate fiecare cu mâinile rupte
de gelozia de a-i fi fost contemporan & când nici
dânșii
aceștia
loruși
nu și-au mai regăsit drumul spre centru
singurul drum pe care-l știa
viața a devenit calambur
prin euroasia& cele două –trei americi
două-trei porunci prin care se înaintează cu greu prin nămeți până la brânci
aici se învață


N
E
M
U
R
I
R
E
A
DESCULȚ SE PĂȘEȘTE PE ULTIMUL TĂRÂM AL LIBERTĂȚII