Ochiul de foc și ochiul de aer
Se contrapuneau.

Între privirile lor privirea mea,
Ca o lunetă, își dorea să descopere
Spațiile inexistente prin care golul
Își împlinea devenirea.

Împreună, ochii cu care vedeam,
Alcătuiau ziua care răsară din lumină.

Pășeam desenând calea cuvintelor
pe care nu le mai cuvântasem.

Dumnezeu devenea pământ
Și pășea ca Dumnezeu
În cer și în gând.