spune-mi ceva mi-ai zis
în interior m-au inundat zeci de sentimente noi și niciun cuvânt
cum să desenez în gri un cântec colorat

într-un fel ciudat apreciez toate rănile zilnice
din care simt cum îmi cresc viețile una după alta
într-o succesiune de stări
atunci scot dintr-un sertar cele mai colorate haine
și mă duc cu setea mea rea să tai grădini de tot felul
să-mi odihnesc undeva tăcerea căci lumea e un spectacol
în forme fără extensii și cuvinte fără verbe

dar tu nu acorzi nicio atenție celor două cuvinte tăcute din ochii mei
numele acestui foc nu se pronunță se sărută
doar sărută-mă viața este amară
arde dacă focul ce-l simți ar putea fi învins de noapte
arde si sărută-mă
căci eu nu mă tem de felul tău delicat de a-mi cuprinde trupul
pe ritmul ăsta dansez în fiecare noapte