Spunem că oferim dragoste,
Dar ne oprim în dorință.
Parc-am vedea în suflete,
Dar ne dăm singuri sentință.

Pe toate buzele vezi „Te iubesc„!
Dar sunetul nu se mai aude.
În acest plan, zis, pitoresc,
Toate timpanele sunt surde.

Se pierde conceptul de iubire,
În strâmtoarea valurilor venite.
Dezamăgiri se scurg în privire
Când pleoapele cad obosite.

În urechi mai sună, plăcut,
Preludiul unui cânt' de-amor;
Ne cam oprim doar la:-Am vrut!
Sfântul sens clacând, ușor.