te-aș vrea iubite lângă mine pe fotoliu
îmbrățișați să devenim cucernici
acum și cuvântul îmi este în doliu
și mă chinuiesc demonii nemernici.

nu știu ce să fac cu dorul năprasnic
care mă răscolește ca un viscol
ce mult îmi lipsește ambientul casnic
și fiecare lucru mi se pare ridicol.

nu îmi găsesc liniștea și rostul pe pământ
aș vrea chiar acum în cer să te urmez
îmi sleiesc puterile de cât mă frământ
lângă poza ta zilnic lăcrimez.

o noapte iubite plină de tandrețe
mi-ar reda bucuria cu aripi îndrăznețe.