am scris multe poeme de dragoste
şi am iubit mai mult de o femeie.
dar ele au citit poemele mele
apoi le-au uitat.
iubirea vidă, fără memorie.

eu mi-am dorit întotdeauna o femeie să rămînă
însărcinată cu un vers al meu.
să plece în lumea adevărată să se privească
în vitrine şi să se vadă aşa cum e
gravidă şi castă.

pînă la urmă iubirea trebuie să fie
aşa de puternică şi sensibilă şi tăioasă
ca dragostea unei mame
care face dragoste cu băiatul ei
pentru că nimeni altcineva n-o face.