de-aș fi un umorist precum Birlic
aș face zilnic lumea să zâmbească
m-aș lipi de suflete ca marca de plic
nu aș lăsa necazul să mă răscolească.

mă scufund în mine ca în Mediterană
sunt plină de lacrimi și de amar
simt singurătatea ca pe o rană
m-aș ascunde în nisip ca un homar.

știu că universul e generos cu mine
îmi oferă zilnic tot ce am nevoie
aș vrea melancolia să se termine
să fiu în rândul lumii cu bună voie.

timpul mă ține în stare de alarmă
patimile mele sunt scrise în karmă.