emoțiile-mi zburdă ca fluturii în lunci
încă este vară și cerul este cordial
chiote de veselie împrăștie prunci
aș vrea să vestesc un timp ideal.

împletesc gânduri cu razele fine
umplu zilnic câte o pagină de carte
zboară prin mine roiuri de endorfine
îmi gândesc iubitul plecat pe Marte.

nu credeam să fie răpus de moarte
nu credeam să sufăr ca un proscris
strigătul durerii a ajuns departe
mesaje de iubire mereu i-am scris.

de-un dram de mângâiere vreau să am parte
zbuciumul sufletului este de nedescris.