mi-e dor de inocența copilăriei mele
când toate gândurile fluturi îmi păreau
când buburuze zburdau pe sub piele
și în jurul meu păsări fericite zburau.

când nu știam despre a lumii răutate
lângă părinții grijulii și iubitori
când toate zilele erau binecuvântate
precum luminile mândrelor sărbători.

când grădina casei era un colț de rai
cu pomi roditori și cu viță de vie
cu flori ce înfloreau în luna Mai
în cântecul mierlelor plin de magie.

șiruri de nostalgii sunt zilele acum
la inocență m-aș întoarce oricând oricum.