cu geamurile deschise nu vede lumea
rafturi întregi cu metafore se varsă în valuri,
salvează slovele, cu neliniștea strânge dobânda orelor triste.
Oștile sale nu înțeleg neologismele.
Cursa contra- cronometru în care este asemeni unui șoarece într-o alergare fără capăt
îi consumă energia cu fiecare oră.
Acuză
întunericul ce-l strivește
ca într-o epopee compusă în fața cănii de cafea pe jumătate goală
din care soarbe ultima picătură de amar înaintea plecării.