Ajuns pe-o vale, pe un râu în spume
Așa cum scris-a pana de poiet
Bătrânul Ștefan glăsui încet
Către sihastrul ce-a fugit de lume

-Ce faceți voi pe râuri și băltoace?
E liniște ca-n Putna, la mormânt
Și ce-i cu fața asta de înfrânt
Ești la regim de ciorbă de potroace?

Ori mă înșeală ochiul ce se zbate
Sau nu m-ajută mintea să-nțeleg
De ce te uiți la mine ca un bleg?
În țara asta pește se mai scoate?

Sau nu cumva la undițe cârligul
A ruginit prin sutele de ani
Iar voi pe pește dați la Lidl bani
Și stați în pat când cântă cucurigul?

Cu ochii grei de-atâta fum și sfare
Târziu de tot, grătarul când s-a stins
Se-nvrednici sihastrul de răspuns:
-Măria Ta, eram în hidratare...

Dar nu purta în suflet îndoială
Cum că pescarii și-au ieșit din minți
Plătind cumva vreo taxă în arginți
Cum cere legea sau vreo rânduială

Din zori de zi pân' la căderea serii
Omoară peștii parcă sunt călăi
Și icrele le bagă în budăi
Nu-i deranja, că se dedau ocării!

Măria Ta, înseninează-ți fața
Pescarii n-au uitat să deie cep
Doar fă-le semn și negreșit încep
Să-ngurgiteze tot ce ține sața

N-ai ce să faci, așa-i la noi acasă
Binevenit ești, rege sau emir,
Dacă ne dai, clondir după clondir
Să bem până cădem, matoli, sub masă.