că inima mea are
o structură firavă, o pânza de păianjen
în formă de aripi argintii și lumină
cu oglinzi și fetițe zglobii ce îți piaptănă vesele barba

cu tine îmi place să râd, să învârt titirezi
ador când extragi
radical din inima mea plus inima ta totul împărțit
la clipa aceasta pe care o pierdem nătâng, calculând

și ne privim desculți în barca noastră mică,
cum ducem Dunărea de la stânga la dreapta
cu soarele pe umerii încinși
eu, decojindu-ți gândul
tu, scotocindu-mi sânii.