Cugetare

Trecut-au anii fără a ști
Și sunt îngândurată.
Aș fi putut altfel trăi,
De mintea nu era săracă.

Brăzdată fruntea ca ogorul,
Arată tot ce am pătimit.
Îmi pare rău și le duc dorul
Anilor mei ce-au fugit.

Credeam că sunt nemuritoare,
Dar moartea-i vie în decor.
Un gând ascuns e-n fiecare,
Că sufletele în cer nu mor.

Nemuritor mai poți rămâne
Cu numele pe-o carte scris,
Citită-n grabă de oricine,
Deși ființa ta s-a stins.

ÃŽmi amintesc cum am trecut
Prin greutăți în astă lume.
Îmbătrânind pe-acest pământ,
Vă las pe carte al meu nume!