am despachetat tabloul de la tine
se aleargă pe albul peretelui secundele
câte una pentru fiecare dimineață
tu
eu
le numără ceasul neîntors
doar pe-o parte mai ticăie a tine
stau să cadă una câte una
vineri sâmbătă duminică
luni tabloul e gol
trecutul se sfarmă pe pământ amintiri
rămase în buzunarul destinului
se frâng în umbre pe vitraliile sfinților

culorile despletesc o lume nebună
dincolo de noi daltă din sufletul meu
ciobită în ce nu pot să ajung