Așa e cerul

Așa e cerul și-ai lui nori,
Doar stai și le vorbește,
Și asociază-le culori,
Și-asemeni lor gândește.

În depărtări vei pribegii
Întinderi vei cuprinde
O lume o vei stăpânii
Și focuri vei aprinde.

Așa e cerul și-ai lui nori,
Cu tainice-nțelesuri,
De nepătruns e uneori,
Ca tâlcul unor versuri.

Spre cer acum dacă privești,
Răgaz ai o secundă,
Doar necesarul să clipești
Și simți cum te inundă.

Așa e cerul și-ai lui nori,
Tablou deschis la public,
Pictură amplă în culori
Și spațiul nostru ludic.

Azi vezi un câmp fără sfârșit
Și mâine albi mustangi,
Obstacole de ocolit,
Ori ținte-n care tragi.

Așa e cerul câmp de flori,
O oază de plăcere
Așa sunt și ai vieții nori,
Umbriți doar de durere.