Chiar dacă mai aveam atâtea să spun,
din cuvintele nerostite
am clădit rugul...
apoi,
am privit pentru ultima oară
ochiul putred al toamnei
și-am aprins focul.
cu ultimele puteri,
mi-am luat ramas bun
de la unghii și sprâncene,
și-am început
tăcut
să ma risipesc...