Cum apa-i curgatoare și merge peste văi,
Cum lacrima-i sărată și curge peste noi,
Cum viața-i trecătoare ca valul unei mari
Așa-i si picatura ce o vărsăm noi doi.

Cum roiul de albine te-nvață să muncești,
Cum sufletul din tine te-ndeamnă să trăiești,
Cum inima te doare și-ți vine să suspini
Așa și noi trăim o viață cu mult chin.

Cum vulturul când zboară cu umerii lui grei,
Cum stânca se doboară și merge-n drumul ei,
Cum rana te omoară și vrei să te păzești
Așa e și cu tine când nu vrei să-mi vorbești.

Cum moartea tot te cheamă și nu vrei să-i zâmbești,
Cum sângele ce curge și tot te înroșești,
Cum osul putrezește de chinul ce e scris
Așa e și cu mine când nu vrei să m-atingi.

Cum plasa de paianjen se-nvârte-n jurul ei,
Cum zburdă-o căprioară.urmându-și turma ei,
Cum lemnul pus în flăcări va arde în văpăi
Așa și noi iubire să râdem amândoi.

Când ne vom da seama la cele scrise aici,
Atunci vom ști ce-i viața și ce e de trăit
Vom ști ce-i suferința, uitând-o în trecut
Vom ști ce-i bucuria și vom avea mai mult.