la Bruges mai ploua, nenăscut încă erai
printre morți prefăcuți urcat-am în cercuri spre tine
Sibiu alterat, Sibiu returnat unui secol cu geamuri crăpate
copiii crescuți în lumini de mansardă
și ploi cu izmene șchiopătând prin gropi uneori ale mele

mi-am luat la ochi linia inimii tale
prea clar prea liberă lupa sinceritătii mele mă lasă în urmă
în ceața acelei dimineți ridicate peste podul minciunilor

un clopot, un altul se varsă spre turnul cetății
își caută numele despletind ca o spaimă
câteodată se aude un sunet de moarte
chiar nu-i nimic s-a mai spart o piatră în urma pașilor tăi

se citesc interziceri la colțuri de stradă
echinocții compasuri perene sau ochii mei spre vechea cetate
îngeri nu cad mai bine doar stele
câteodată un baiat iubeste o fată.

pietre și unghii: orașul fără picioare mă cară în spate
sunt atât de frumos îmi spun pot s-arunc cu lacrimi în oameni
din palma orașului mut.

prematur luminile stinse
un bătrân mai așteaptă la colțul cerului frânt
pe nici o stradă nu umblă lumini în cămăși lungi de noapte
Sibiu spre ultimul drum alterat
doar gresii tocite rezemând amintiri