privesc în sus la frunza verde
cum scurge dragostea și mugurul își pierde
și ruginite frunze... rânduri, rânduri
mi se așează peste ochi și printre rânduri...

un strop de rouă-și împlinește pe obraz
din clipe scurte, pline și prea grele
ce-au înflorite pe nopțile lalele
și-mi spală... visul veșnic treaz...

obrazul ți-l sărut cu raze de lumină
și mugurul ți-l umplu cu verdeață
tu-ncetișor m-apuci de mână...
și palma – ți se face creață...

11martie,2002.Ch.