începusem să îți spun despre un gri indiscret
mă privește de câte ori uit
de sărutul lui iuda
rememorare la șapte ace


ce să mai crezi acum străine
despre căderea sufletului
în genunchi?


am așezat palma să strivești până la apă


prin ochiul acesta văd neclar
două fragmente din vis
și trecerile


nu mai hohoti bufniță
e dimineața umbletelor plânse


am câțiva bobi și dă altcineva în iele
îmi lipsesc aruncările
spre orizontală


când amețesc griul se descompune
în sângeriu