în lumea popoarelor fără limbă
oamenii vin și pleacă
până și cărțile se-așează prin cutremure la drum
de Dumnezeu
voi sosi cu ultimul bilet al lumii de tine singură
toată
să-mi urc inimaroată
pe bănci de lemn în mijlocul mărilor

s-au terminat toate deodată ceaiul perna blanaparfum
să-mi rămâi
piatră dinspre călcâi
aceeași ordine a lucrurilor mărunte un timp

pe strada lui stâncă trec omuleți cu cireșe la urechi
celui făcut vinerea
i-am luat sufletul l-am uns cu unt de gutui
să-i scriu poeme de-a gata până cresc
ninsorile din alb și carteadeșapte
să vină tot într-o vineri altfel de