Tu să mă ții în brațe, să mă-ncălzești,
și Eu să te întreb de ce noi doi am prins rădăcini,
Tu să îmi spui că ne topim ca un bulgăre de zăpadă,
Eu să îți spun ca mi-este frică,
și Tu să-mi spui că soarele va fi aici mereu,
iar Eu să mă apropii de inima ta,
până când ea ar fi una cu ochii mei.
Să mă privești așa cu ea și să îmi spui
că și ție ți-e frică de aripile din jur,
iar Eu să-ți răspund că nu sunt decât muzica
pe care mi-ai făcut-o cadou.
Eu să-ți dedic o poezie și tu să mă asculți
cu ochii închiși, aproape de glasul din mine.