îți desenez trupul pe spatele nopții
așezat în brațele tale infinit
din dorința de a mai trece o zi lângă tine
cu tăcerea dintre noi
te dezbrac într-o palmă de iubire
dansând cu luna în cearcăne
poate vei rătăci somnul
de după
opt
să nu adormi cu mine
plecat spre țara lui Guliver
fiindcă mâine îmi cresc pasul
cu șapte pitici agățați de glezne
sapă după verdele rădăcinilor
crescute din pământ
spre tălpile obosite de drum
extragând sentimentul
că nu ai murit

pe tibie am crestat mările
uscatul peste care am pășit
mai am loc doar de câteva treceri
prin inima
și mă opresc
în genunchiul drept
lângă suflet
un pitic

este frumoasă și nebunia
dacă te prinde cu fustă roz
și fundă roșie
cadou pentru doi zulufi
de la etajul opt