nopțile calde petrecute pe râuri
întunericul crescând dintre coșuri industriale
muncitori mai înstăriți spălându-și la ieșirea din tură
în canale
mașinile mereu neperformantele mașini autohtone

muzică râsete lăzi de bere
focuri umbre lascive dans din buric
multe nopți
multe nopți
am privit la necunoscuți ca o fiară mirată
îi visez uneori – morți așezați în mine drept dig

multe nopți m-am foit între păsări călătoare
am pus nume stelelor le-am promis că-ntr-o zi
le voi lua cu mine în Þara-de-Versuri
departe
ca și cum aș vâsli întorc paginile într-o carte
pe care-am uitat am mințit
că o scriu

dâmbovița cu fiorul ei de munte prelins
argeșul ca un cal de căruță nomadă
dunărea mușcând lanțul ancorelor cu soarele stins
vor ieși din atlase color să mă vadă

da vor muri
și inimi va muri și limba izvoarelor ce încă nu au curs
da am ajuns un urs probabil că un urs
gonit de lucrătorii la pădure-n aval

sclipea un cer de mărunțiș și gheara
plimba prin nori un suflet gol ca un pahar