uneori calcă pe niște pietre
scări albăstrui
pe care nu le mai pot urca

ușile lor sunt goale în interior
au umeri
care se ridică atunci când oamenii plâng

ei se trezesc dimineața foarte devreme
se aliniază în fața unor clădiri/
și rămân acolo câteva ore/
tăcuți/
altcineva gândește în locul lor/
e gratis

doar ei au bani și nu știu să îi cheltuiască
doar ei locuiesc câte patru într-o garsonieră
doar lor li se îngălbenesc cărțile pe raft
e gratis