sunt o otravă, pot să te ucid
dacă vei gusta te vei îngălbeni ca o scrisoare veche
sângele fâșii te va strânge-ntr-un singur loc
te va prelinge o coadă de cometă
vei adormi cu inima lemnoasă, plină de carii
ești tulbure ca un râu ce-ți spală pielea
crăpată de secetă

uite-mă, ce albastră sunt, ce toxică
sunt o hrană pentru zei
dar tu ești pământean și tangibil
zarul aruncat nu decide care dintre noi
va muri, ia-ți doza de iubire
și coboară din munți
să vezi cum plâng
cu inima în mâini