sunt zile când pielea ta are ceva din sideful orhideelor
prinse în eprubete pe un zid cu urme de glonț
atunci mă apropii de melcul urechii și prefer să cred că aud
marea

nu subversiv visul tău de plecare

dar sub tălpile tale se adună apa și praful drumurilor
tuturor celor străbătute și încă a celor ce se deschid
așa se face că am casa plină de pete ciudate
care nu se usucă nicicând pe deplin
și aștept

zilele când pielea ta nu se mai vede
prinsă cum e pe o carne cu urme de mâini
le altora

desigur
voi avea și atunci solzi la locul potrivit
și voi prefera să aud marea să văd orhideele
să șterg urmele
și să te găsesc
frumoasă

pură

a mea

fără sfârșit

______________________________________________________

Photo © Katja Faith

N.B. Interzis a se introduce pe blog-uri personale și alte site-uri
fără acceptul expres al autoarei. Mulțumesc.