asfințitul
rătăcit în al Minotaurului labirint
evadează
pe-o răsucită rază de speranță.

speranță-
cu binele păcălită,
iese din bine
în tumultul timpului.
Andromeda legată de stânci,
prin
neatinsele margini de zboruri,
ajutor cere.
pe muchia de vis a ferestrei,
Perseu
înfige sulița în
punctul strălucitor, de fugă
al cerului.

cerul
bacantelor
neîmblânzit de lira lui Orfeu, tremură de furie.
în țara lui Uz,
nebunii beți de iubire au spart zmalțul urii;
au pus tăcerea sub copita taurului, i-au poruncit să strige.
pe vârfurile picioarelor,
se căznesc să vadă, peste umărul necazului:
fața descoperită a…
necunoscutului.