curge lin din trupul strâns de toamnă,
simțurile se ucid pe rând,una câte una...
mă dizolv cernut în zece,mă dizolv uitat...

timpul irită milimetrii infinți de viață...
nu ustură,nu doare,arde,usucă,înroșește...
mă dizolv cernut în zece,mă dizolv uitat...

picături de sinistru curg foarte atent,
mâinile se tem,picioarele pierd,ochii regretă...
mă dizolv cernut în zece,mă dizolv uitat...

fug turbat în mov cu roșu,plâng uscat,
cerul înverzește,trupul se înnegrește...
mă dizolv cernut în zece,mă dizolv uitat...

din pământ,eu ies mister,mă adun refugiat...
sincer...?! nu-mi aduc aminte de mine...
dizolvat,cernut în zece,am uitat că sunt uitat!

(mă dizolv cernut în zece,mă dizolv ciudat,nu-mi trece)