stai și aștepți tumoarea ce crește
îți vor tăia buza de jos și nu vei ști să mai guști
un măr, o felie de pâine, sau chiar apa simplă
în care îneci grijile după ce uiți să adormi

un lucru e sigur: pereții dintre camere trebuie înlăturați
fisurile au prins vietăți

frumusețea îți roade trupul
și câinii ies din gang să te lingă
se târăsc pe sub gard cum ar zbura
cutremurați de un vis care nu e al lor, agățat de tine -
steag fluturând în amurg

puterea pierită înconjură boala ca un vânat
atras mereu mai departe
până se macerează în lacrimi

singurătatea e rana în care aluneci
bisturiu fără greș către o dragoste
pe jumătate strivită de carnea crescută haotic