Zi de leafă…
Oamenii gri sunt plătiți în natură,
Fiecare primește după mărimea cocoașei
Dar niciodată îndeajuns.
Se dă la rație alcoolul, țigările, heroina, seringile…
Numai după mărimea cocoașei.
La școală s-au montat tonomate cu prezervative,
Ce atâta cornuri și lapte!
Bibliotecile sunt burdușite cu romane erotice,
Miroase a carte necitită.
Spitalele fac implanturi, transplanturi, explanturi…
În lumea artei este la modă să fii nebun,
De Crăciun, am mâncat o perfuzie cu o mie una de arome
Mult mai gustoasă ca salamul cu soia.
Pe o bancă în parc doi tineri și-au unit micro-cipurile
Sătui se pare de sentimente confuze.
La grădiniță se predau lecții despre contracepție,
Un difuzor agățat pe un perete de biserică răsună monoton
Repetându-și chemarea.
În gară un pastor trâmbiță ceava despre Ioan…
Mai ușor este să cobori decât să urci.
S-a dat în folosință o grădină zoologică pentru oameni,
Cu bani primiți de la Banca Mondială.
Maternitatea s-a mutat în laboratorul de chimie,
A mai rămas o hârcă de babă specializată în avorturi.
Religia deocamdată s-a înlocuit cu mitologia,
Aspirina cu hașișul,
Realitatea cu virtualul,
Mama cu eprubeta.

Zi de leafă…
Oamenii gri sunt plătiți în avans,
Pentru un metru cub de păcate se primește un metru cub de premize,
Numai după mărimea cocoașei,
Deși uneori și în iad se fură la cântar.