Amurg muribund.
Autostrada pustie
Încolăcește parfumul nopții
Și stelele din cerul de piatră;
Cenușiul șarpe gigantic
Sugrumă totul în jur,
Încet, coroziv.

Vechea mașină albastră,
Corabie a deșertului suburban,
Alunecă-n spațiu și timp
Printre stropi de tăcere.

În spatele cârmei,
Suspendat în eternitate,
Privesc în a inimii mele oglindă.

Doar spirale de vis și singurătate
Se mai văd licărind
În sumbra, eterna, apăsătoarea
Întunecare.

(8 noiembrie 2007)