Ceața coboară, ca un voal de mireasă,
Păsările țipă undeva pe creastă,
Luna goală-n ceruri, trece ca o mânză,
Printre nori țesându-și subțiratec pânză,
Drumul prin hățișuri, tremură uitat,
Plopii se cutremur,cerul e brumat,
În grădina goală, a căzut o stea,
Albă de miresme, mirosind a nea.