copiii noștri sunt și ai voștri
lespezile lor cresc zi de zi
sub teiul din plămânii mei
ies pe nas și urechi
aduc tuse și boli.
golim paharele repede vine iarna
ai și plecat fără să îmi spui
ce îți pasă

pe o foaie citesc de la tine:
țigările sunt de tot felul le fumăm în toate împrejurimile înjurăm cu orice ocazie suntem păcătoși pentru că ne-am născut suntem fericiți pentru păcatele altora suntem mai morți decât vom ști vreodată avem ochi pe care nu vrem să-i deschidem mai avem guri ce nu le putem ține închise

căzute ploi
viermii măsură asfaltul
cd-ul alunecă în disperare
e mai bine așa îți spun
cu sufletul în/
flăcările de la aragaz/ ce
sticlesc în lacrimile ochilor
ceaiul dă pe foc
degetele mi se înroșesc
și se umflă

mai citesc de la tine:
să îți spun ce am cumpărat azi
două colivii am cumpărat
de la magazinul turcesc din colț și
doamna a zis pentru ce doriți două
îi răspund am un suflet mare
e ca și cum
aș reuși să îl pun în două colivii
parcă văd cum îmi stă sufletul în
două colivii murdare
fără să aibă cine să le curețe
e ca și cum
viața ar fi mai bună după moarte