spre răsărit ne îndreptăm
peste podul bosfor
se învârt roțile autocarelor noastre
îl zăresc pe Saul călare
c-o cruce mare în mână
ea mă privește voalată
i se văd doar ochii
ca de șoim încătușat
din ei saltă deșertul însetat
în căutarea ploii
se sărută privirile noastre deasupra apei
un zid din piele ne arată biciul
ne desparte drumurile un geam aburit
ea îmi duce apele în pelerinaj
iar eu îi căut privirea în fiecare ochi de femeie