te-a cioplit un sculptor orb
când dormeai în oasele mele
te-a atins cu dalta
și ai crescut ca un surâs în piatră
te-am mângâiat apoi
și te-au trădat aripile

cu fiecare renaștere a ta
mi-am simțit oasele câzând ca o cruce
în afară de mine
cât mai departe
departe de mine

semn că și acum
mai sunt răstigniri
în noi