Am rupt o inima in sute de bucati
Fara sa-mi pese de curgerea de sange
Am regretat si-n alte dati
Ce n-am stiut a plange

Prin glasul ce de maine il voi urma
Voi intelege mai mult ca in trecut
Decizia ce din manie mi s-a scurs
parand indiferent la ce nu am putut curma

prin suferinta am fost neinteles
prin suferinta am sa ma vindec
dar pana atunci raman cu un gand rapus
si poate scriu si-un cantec

raman in templul meu umil
cel stramt si uitat de legi
de timp temut si ascuns
pana ai sa reusesti sa intelegi