Batrana si istovita de munca,
Cu parul alb, ca neaua,
Si-obrazul moale ca maiaua,
Inchide ochii si se culca.

Acum ca nu mai e-ntre noi
Simt o iubire mai profunda,
Blandetea sufletului ei,
Ma mangaie din umbra.

Dar stiu ca e-ntr-un loc mai bun,
Si ca vegheaza asupra noastra,
Iar poza ei dintr-un album,
Am pus-o la fereastra.