la ce s-ar gândi o fereastră
într-una pândită
la ce un pântec de odaie
rămas nepângărit
la ce și-ar pierde vremea un ceas
răstignit pe catifelata încheietură
așteptînd
sau prefăcându-se că așteaptă
ora surdă
despletirea unui semn orbitor

de la o vreme stai locului
ca și cum el ar trece
ce iubiri dizlocate
cuie înfipte-n apă

prea devreme și târziul acesta

de ce doamne al timpului fotograf
pantofii tăi și-amintesc și uită
pragul unui dormitor astral