DOAMNE, OCROTEȘTE PÃMÂNTENII!

melc melc codobelc
în săptămâna patimilor e plin
râul lacrimilor plâng neîncetat românii
că i-au blestemat păgânii melc melc codobelc
scoate coarne bourești și te du la baltă și bea apă
caldă nu te du la dunăre că apa-i prea tulbure apele
s-au umflat apele au turbat ia-ți casa-n spinare și fugi peste
hotare unde cerul îți dă ploi și viața-i fără nevoi (!?) că
la noi în țară viețile-s ca ața valurile-s ca gheața spală
digurile de te-apucă frigurile pomii sunt în floare
apa-i pe ogoare casele cad la pământ parcă-s
suflate de vânt plâng neîncetat românii că
i-au blestemat păgânii melc melc codobelc
ia-ți casa-n spinare și fugi peste hotare…
melc melc codobelc