Vinerea Mare a Patimilor lui Hristos.
Se-aude toaca.
Credincioșii se-ndreaptă spre biserici.
Începe slujba religioasă.
Îngerii coboară blând din cer,
își pregătesc glasurile,
întind aripile deasupra capetelor noastre.
Îngerii sunt cu noi!
Preoții înalță rugăciuni,
se-aud cântări de cinstire, întreaga fire
se-nfioară.
Se-aprind lumânări,
se luminează inimi și gânduri.
Se cântă Prohodul...
Îngerii triști cântă cu noi !
Clopotul bate.
Pe cer trec nori alungați de vânt.
Păsări tresar din somn speriate.
Printre unde sonore
și foșnet de aripi,
lumânările noastre,
unite-ntr-o singură lumină mare…
Învăluiți în propria lor lumină,
Îngerii se află printre noi!
Înconjurăm biserica,
împreună cu preoții,
purtători ai sfântului Epitaf.
Ne oprim de patru ori
și ne hrănim sufletele cu rugile lor.
Trecem pe sub Epitaf...
Îngerii sunt cu noi!

De secole rememorăm
tristețea acelor zile,acelui timp,
Patimile lui Hristos,
Cel venit să ne lumineze,
să ne dezvăluie sensul vieții.