Nu mai sunt tânăr, Doamnă și mi-am făcut un rost
Că am capitalismul și-afacerile-n sânge,
Cum aș putea întoarce poetul care-am fost
Când ferma-mi înflorește, doar… Durlănescu plânge?

Nu mai sunt tânăr, Doamnă, am adunat destul
Ca să evit căderea și-orice dezechilibru,
Dar de-aș avea Pământul și tot n-aș fi sătul,
Ar mai încape încă în burta mea de tigru!

Nu mai sunt tânăr, Doamnă, reume am, rebele,
Dar sper ca multă vreme genunchii să mă ție,
Să-l vămuiesc pe Rimbaud la podurile mele
Și să mai stau în tihnă cu Marx la o beție.

Nu mai sunt tânăr, Doamnă, dar nici bătrân și sper
Să sufle vânt în pânze naturii-mi democrate,
Să mai transport cultură și boabe de piper
Din Calafat în Turnu, din Turnu în Cetate.

Nu mai sunt tânăr, Doamnă, sunt leatul lui Priboi,
Dar nu e încă timpul să-ndrepți spre mine gheara,
Citește Aspirina, citește Plai cu boi
Și cărțile-apărute la editura Seara!