în detaliu, ghicesc
o aglomerare a timpului
clipe nule,
mereu nule
care se încheagă și fac totalul.

strada- linie ce taie orizontul
orizont în orizont
regăsirea drumului spre sine însuși
țărmul realitații eliberată de hazard
descoperire,
ca întâia oară:
"vechi sfarșit de partidă pierdută,
am terminat cu pierdutul"

punct.

momente esențiale:
eliberat de hazard – timpul dăruit
reunește sferele legate pentru totdeauna
sfera pământului și sfera cerului

și fața întoarsă către pre-început,
și pre-divinul cu aparență divină,
și frumusețea – cuvântul dintâi
și un șir lung de destine,
formă goală urmând formă goală;
întreb cuvintele care-mi rămân
dar ele nu știu a-mi răspunde.

pluralitatea oamenilor
sau:
nu el vorbea - visul vorbea
nu el gândea - visul gândea
nu el visa - visa bolta, de nemăsurat cu pasul
iar el cobora
încet
încet
chemarea
în totalitatea boltii visului.

astăzi verbul "a muri" se conjugă la indicativ prezent
și povestea este încheiată.