Lumini rebele,gânduri pătate și jocuri ascunse
Iar uit de mine când mă lovesc de-al tău surâs
Liniștea nu-și are stăpân în aste zile aprinse
Doar tristețea alungă orice gând pătruns de-al tău glas.

Ieri mă dezbrăcai încet și tandru de orice pudoare
Azi simt că pielea-mi arsă nu mai are culoare
Când te-ai schimbat și eu nu te-am așteptat?
Când tot ce era scris,în neștiința s-a șters subit?

Lumea cade peste mine făra milă și mă lasă fără lumină
Cum ai putut tu,visul să mi-l frângi în neștire
Și să mă lași să ucid și cea din urmă amintire
Ciudat e cursul vieții când în surdină cade a vieții cortină.

Cuvintele par remarci seci cand sunt spuse fără a simți
Însă acele cuvinte simple care se vor a fi cu greu smulse
Sunt de fapt cele care exprimă mult sentiment în orele scurse
Dacă cumva vei auzi al meu strigăt mut să știi că am simțit fără a minți...