Culoare și sunet

Și parcă din adâncuri și parcă din înalt
Suflarea primăverii răzbate peste lume,
Se prăbușește în cătune
Și viața se zidește în veacul celălalt.

Glisăm acum cu toții spre polul de lumină
Al lucrurilor sfinte ce țin viața lumii
Și peste frigul iernii și peste ceața humii
Ne mângâie statornic o mână de regină.

Minuni se-ntâmplă-acuma în zodia grădinii:
Înmugurește cuibul în ramul de cireș;
Ciorchinii mari de fluturi în exploziv iureș
Fac albă concurență rodirii și luminii.

Sunt pomii o armată pe frontul înfrunzirii...
Convoaiele de sevă înaintează lent;
Victorii se-nfiripă în freamătul ardent
Al vântului ce poartă sămânța zămislirii.

Stau surzii-acum și-ascultă în liniștea grădinii
Al mugurilor pocnet și țipătul luminii.